Cat de des va amintiti de lucrurile care va bucurau in copilarie?
Primii fulgi de nea m-au dus pe mine cu gandul la acele zile de iarna cand abia asteptam sa ies impreuna cu copiii de pe ulita si sa ne batem cu zapada, sa facem un om de zapada sau sa ne dam cu sania.

Odata cu trecerea anilor am uitat aceste placeri ale iernii, iar in acelasi timp am descoperit altele.

Mintea de adult functioneaza altfel. Ne tine concentrati la probleme, la lucruri pe care le consideram vitale, si la nevoia de relaxare dupa o zi de munca. Relaxare matura.. Am uitat cum ne relaxam cand eram mai tineri, si cum ne bucuram de micile lucruri din jurul nostru.


Dar suntem inca tineri! Mereu vom fi asa.

Timpul merge inainte, dar e un loc unde putem sa-l oprim: in mintea noastra, in acea farama de tinerete care o ramana neschimbata daca avem grija de ea.

Acum cateva zile am redescoperit una dintre aceste placeri ale copilariei, datul cu sacul.
Nu e nevoie de nimic mai mult de cat ceea ce deja ne ofera natura: zapada, un sac si curaj pentru a iesi din casa si a gasi un parc cu un mic delusor, unde cu siguranta veti descoperii partii facute de copii de la primii fulgi de omat.

Primul contact cu zapada a adus o avalansa de amintiri: intratul cu sania sub gard, ajunsul cu sania in drum, saritul cu sacul de pe derdelus..

Dupa cateva emotii cauzate de barierile impuse de gandirea de adult, spiritul copil a fost eliberat.

Bucuria adusa de datul cu sacul nu a fost stingherita nici macar de durerea muschilor de a doua zi, asa ca in seara urmatoarea eram iar in forma :)

The following two tabs change content below.
Andra este unul dintre co-fondatorii aboutro.com si un calator avid. Cand nu coace cate o idee noua, pregateste ateliere de olarit in China, studiaza cate o calatorie noua si lucreaza la agenda fericirii.

Latest posts by Andra Miloiu (see all)