Archive for July, 2011
Festival de vară în municipiul Deva
Jul 29th
Festivalul de Vară începe, astăzi, în oraşul de la Poalele Cetăţii. În calitate de organizator, Primăria Deva a pregătit o serie de recitaluri de muzică uşoară şi populară. Pe lista artiştilor care vor urca pe scenă se numără atât Aurel Tămaş, cât şi formaţia Haiducii.
Evenimentul se va desfăşura pe bulevardul Decebal, între Deva Mall şi staţia Opera.
Stirea completa si informatii despre program aici:adevarul.ro
“Orășelul distracției” vine la Piteşti
Jul 29th
Super-turneul Mix Music Evolution ajunge, astăzi, Piteşti. Este al 14-lea oraș în care uriașa caravană de 200 de tone de echipamente poposește.
Vineri (de la ora 14.00), sâmbătă şi duminică (de la ora 10.00), pe platoul din faţa Primăriei Piteşti veți găsi instalate magazine, terase cu specific românesc, un cinema 7D, tonete cu pop-corn, kurtos-kolacz, produse mexicane, clătite uriaşe şi alte produse delicioase. Picii vor avea la dispoziție un parc de distracţie cu tobogane gonflabile și vor putea face o plimbare cu bărcuţele într-o piscină încăpătoare.
Un radio al “Orășeșului distracției” va funcţiona între orele 10,oo şi 24,oo. Pe scenă se vor desfăşura sesiuni de animaţie, jocuri şi concursuri cu premii consistente din partea sponsorilor turneului și, bineînțeles, concerte.
Concertele vor începe, în fiecare seară, de la ora 17.00. “Piteștenilor care locuiesc în zona centrală le cerem, de pe acum, scuze pentru deranj, însă Piteștiul este un oraș viu, care are nevoie și de astfel de evenimente, mai ales când vin gratis!”, a declarat Primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc.
Ana Maria Ilioaia şi Cătălin Măruţă, amfitrionii evenimentului, îi vor chema pe scenă pe: Proconsul, Andreea Bălan şi Petrişor, DJ.Jungle, Elisabeta Turcu, Jean de la Craiova, Lorena, Keo, Alexandra Ungureanu, Skizzo Skillz, Alin, Ştefania Rareş, Cristina Darha ( Trupa „Hangiţele”) , Claudia Ghiţulescu ( trupa Sânzienele), şi Uni-K.
Stirea completa aici: adevarul.ro
Autobuze supraetajate pentru turisti
Jul 28th
Începând de luni, turiştii aflaţi la Bucureşti vor putea călători cu un autobuz supraetajat ce va face turul obiectivelor turistice, la fel cum se întâmplă în marile capitale ale lumii.
Pe noua linie de transport destinată vizitării obiectivelor turistice din Bucureşti, înfiinţată de Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB), vor circula, începând de azi, patru autobuze speciale, supraetajate, cu o capacitate de 77 de locuri.
Cele patru autobuze supraetajate vor circula între orele 10.00 şi 22.00, la intervale de 15 minute, iar traseul, care va fi parcurs în aproximativ 50 de minute, va avea o lungime de 15,4 kilometri şi 14 staţii, a anunţat RATB, într-un comunicat de presă.
Autobuzele vor merge pe traseul Piaţa Presei, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Piaţa Victoriei, Calea Victoriei, Palatul Parlamentului, Piaţa Unirii, Universitate, Piaţa Romană, apoi din nou prin Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle, Şoseaua Kiseleff, Piaţa Presei.
Pe traseul turistic sunt Casa Presei, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul Antipa, Muzeul de Geologie, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Victoria, Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă, Biserica Creţulescu, Palatul Telefoanelor, Palatul CEC, Muzeul Naţional de Istorie, Palatul Parlamentului, Patriarhia Română, Hanul lui Manuc, Curtea Veche, Universitatea, Spitalul Colţea, Muzeul Municipiului Bucureşti, Teatrul Naţional, Muzeul Literaturii şi Academia de Studii Economice.
Costul unui bilet va fi de 25 de lei pentru adulţi şi de 10 lei pentru copii cu vârste între 7 şi 14 ani.Copiii care au sub şapte ani, însoţiţi de adulţi, nu vor avea nevoie de bilet. Cardul de călătorie este valabil 24 de o de la prima validare şi poate fi cumpărat din autobuzele turistice.
Fane Degete, un împătimit al călătoriilor cu mijloacele de transport în comun, a fost primul bucureştean care a salutat această iniţiativă a Primăriei: „Este o idee foarte bună, mă bucur să văd că se întâmplă în sfârşit şi la noi ceea ce am văzut în alte capitale europene. Mie îmi place foarte mult să mă plimb cu autobuzul şi, în plus, îmi face mereu plăcere să întâlnesc turişti străini. Din păcate, până acum aceştia erau răspândiţi pe ici-colo, mai găseam câte unul rătăcit prin autobuzul 331, pe altul la metrou… Era foarte obositor pentru mine. Aş vrea să-i mulţumesc din suflet domnului primar Oprescu, acum, slavă Domnului, nu mai trebuie să alerg prin tot oraşul după dânşii, îi găsesc pe toţi într-un loc. Practic, e ca şi cum aş merge la hipermarket”.
Sursa: dailycotcodac.ro, zf.ro
“Mocanita” devine monument
Jul 25th
![]() |
Mocanita va trece din nou prin Alba Iulia. Ce-i drept, o singura data spre locul unde va ramine pentru a deveni un monument inchinat perioadei in care trenuletul ii ducea pe localnici la serviciu. Consiliul Local a aprobat ieri incheierea contractului de custodie prin care Alba Iulia va primi garnitura din partea Companiei Nationale de Cai Ferate.
Ideea unui monument al “Mocanitei” la Alba Iulia este mai veche, insa nu s-a materializat pina acum din cauza statutului pe care aceste “vechituri” il au. Edilul Mircea Hava a explicat ca au existat foarte multe incercari de a intra in posesia unei astfel de garnituri, insa mai toate s-au lovit de probleme juridice. Pina la urma, totul s-a rezolvat intr-un mod fericit. Practic, monumentul va fi chiar una dintre cele doua garnituri care circulau in anii ‘70 prin Alba Iulia.
Sursa: Monitorulab.ro
Stirea completa aici.
Amara, oraşul cu patru festivaluri
Jul 22nd
Începînd cu acest an, oraşul Amara dezvoltă un proiect ambiţios menit să îl repoziţioneze pe harta turistică naţională. Potrivit declaraţiilor primarului Victor Moraru, administraţia locală a accesat un proiect de 8 miliarde de lei vechi în cadrul căruia va dezvolta o serie de 3 festivaluri cu profil turistic menite să atragă atenţia asupra potenţialului balnear al lacului Amara. Adăugate la celebrul de-acum «Festival al Tinereţii», desfăşurat neîntrerupt din anul 1967, cele trei festivaluri ar putea relansa economic şi turistic această staţiune celebră în perioada comunistă. Pariul pe care doreşte să-l cîştige autorităţile locale este acela de a doborî recordul turistic înregistrat de staţiunea Amara în anii ’80. Potrivit datelor statistice, în acea perioadă, Amara găzduia anual, în perioada sezonului, 22 de mii de turişti.
Sursa: Independentonline.ro
Ştirea completă aici.
Trofeul pentru Turism Elveţian acordat Cetăţii Alba Iulia
Jul 21st
Promovarea Cetăţii Alba Iulia ca destinaţie turistică a adus administraţiei locale Trofeul pentru Turism Elveţian. Decizia vine ca urmare a strategiei de promovare a turismului în Cetatea Alba Iulia, pregătită si implementată în cadrul proiectului “Respiră aerul istoriei”.
“Una din cele mai vechi aşezări din România, cunoscută în istorie ca Apulum, sanţurile determinate de ziduri, bastioanele si ravelinele cetăţii habsburgice, una din cele mai impresionante din Europa, moştenirea extrem de valoroasă istorică, culturală si arhitecturală constituită din temple, biserici, mozaicuri, terme si statui, amfiteatre si palate, sunt doar câteva din motivele care ne-au determinat să oferim Albei Iulia această prestigioasă distincţie”, a spus Benedetta Canossi, responsabil de acordarea Trofeelor de Turism Elveţiene, citată în comunicatul administraţiei locale.
Sursa: adevarul.ro
Stirea completa aici
Salvaţi Cazinoul din Vatra Dornei
Jul 13th
Pe data de 10 iulie s-au împlinit 112 ani de la inaugurarea Cazinoului Vatra Dornei. Cei interesaţi de soarta cazinoului s-au întâlnit, duminică, 10 iulie, pentru a depune o floare şi o lumânare în semn de protest faţă de starea de abandon în care acesta se află .
Acţiunea a fost lansată pe Facebook (http://www.facebook.com/SalvatiCazinoul).Tot pe această pagină puteţi găsi mai multe informaţii şi fotografii ale Cazinoului.
Construit din chetă publică, la care a contribuit însuşi împăratul Franz Joseph, Cazinoul din Vatra Dornei a fost ridicat la sfârşitul secolului XIX, în special pentru lumea bună a Vienei, care venea la băi la Vatra Dornei şi avea nevoie de distracţie. „Părintele” bijuteriei a fost primarul de atunci al Dornei, Vasile Diac, care a iniţiat proiectul. Arhitectura aducea cu cea a Cazinoului din Baden – Austria, care a rămas o atracţie turistică şi în ziua de azi, în timp ce Cazinoul din Vatra Dornei este doar o ruină monument istoric.
Aşa cum arată iniţiatorii paginii pe Facebook “Salvaţi Cazinoul Vatra Dornei”, Cazinoul a fost vizitat de împăraţi şi nume cunoscute precum: Franz Joseph, Franz Ferdinand, Octavian Goga şi Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, Nichifor Crainic, Emil Bodnăraş, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, construcţia fiind pe vremuri bijuteria Bucovinei.
Surse: Monitorulsv.ro, Judetulsuceava.ro
“Oraşul lui Brâncuşi” are şanse să câştige Oscarul în turism
Jul 8th
Primăria Târgu-Jiu va aloca suma de 21.500 de lei pentru susţinerea financiară a Programului „Mărul de Aur pentru Gorj”.
15 ziarişti, membri ai Press Tour Fijet România vor fi invitaţi în Gorj pentru a propune şi vota judeţul ca destinaţie premiată cu Mărul de Aur, premiul La Pomme d’Or sau Golden Apple fiind echivalentul Fijet al Oscarului.
Acest premiu pentru excelenţă este acordat în fiecare an unei organizaţii, ţări, oraş sau persoane, pentru recunoaşterea eforturilor speciale în promovarea şi ridicarea nivelului turismului. Până acum, România a câştigat patru trofee Mărul de Aur cu: Mănăstirea Voroneţ, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Mărginimea Sibiului şi Compania Aeriană Blue Air.
Sursa:Gorj-domino.ro
Plăcuţe turistice în Râmnicu Vâlcea
Jul 7th
Printr-un proiect al Bibliotecii Antim Ivireanul, casele de patrimoniu, bisericile, monumentele vor avea plăcuţe cu istoria locului.
Obiectivele de patrimoniu ale oraşului vor fi puse mai bine în valoare prin intermediul unui proiect derulat de către Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanul ce îşi propune să marcheze toate monumentele cu însemnătate în istoria Râmnicului.
„Porţile istoriei – Patrimoniul Oraşului meu”, a început pe 27 iunie şi va ţine până pe 8 iulie. “Se vor face prezentări ale istoriei oraşului şi întâlniri cu diverşi specialişti în istorie, artă şi urbanism. Oraşul va fi vizitat de către aceştia în scopul indentificării unor obiective precum casele de patromoniu, biserici, monumente, sedii de instituţii de cultură. Toate vor fi fotografiate şi descrise sumar”, spune Corina Bedreagă, ofiţer de presă al Bibliotecii Judeţene. Scopul final este realizarea unor plăcuţe de către Primăria Râmnicului ce vor fi amplasate pe aceste obiective de patrimoniu. Turiştii vor ştii astfel ce reprezintă fiecare clădire sau monument pentru istoria oraşului. Reprezentantul Bibliotecii spune că, pe lângă aceste plăcuţe se va realiza şi un album ce va putea fi văzut prima dată la instituţia de cultură de la Carol I.
Ştirea completă aici.
Sursa: Adevarul.ro
Destinaţie de vacanţă: Sulina, primul oraş european
Jul 1st
Povestea din spatele locului
Pentru a reuşi să înţelegi un loc, pentru a şti cum să-l priveşti şi de ce să-l apreciezi, trebuie să încerci să-l cunoşti puţin înainte. Un loc străin, în mijlocul căruia aterizezi nepregătit, poate să te dezamăgească sau, pur şi simplu, să nu îţi spună mare lucru. Locul şi povestea din spatele lui sunt indisociable. O fotografie frumoasă, prelucrată în photoshop, e drept, te atrage, însă nu este nici pe departe suficientă pentru a-ţi garanta o experienţă culturală intensă.
Vara trecută, când am ajuns în Sulina, eram mai mult decât pregătită. Citisem fascinată despre istoria oraşului, despre cele şase străduţe paralele ale sale numite prin numerotare (după modelul newyorkez), despre toate legendele locului şi despre tot ceea ce se putea vizita sau face în zonă. Îmi doream de mult să fac această excursie şi o tot amânasem. Deşi a trecut un an de atunci, deşi am vizitat o mulţime de alte locuri minunate din diferite ţări ale lumii, ştiu că Sulina (sau pe numele ei iniţial, de fată frumoasă, Selina) va ramâne mereu locul în care voi fi tentată să mă întorc.
Sulina, primul oraş european
Partea cea mai interesantă din istoria Sulinei, şi totodată cea care şi-a lăsat puternic amprenta asupra oraşului,o putem delimita temporal între anii 1856 şi 1939. Perioada menţionată coincide cu durata de existenţă a Comisiei Europene a Dunării (C.E.D.), un organism alcătuit din reprezentanţi ai Marii Britanii, Frantei, Austriei, Germaniei (Prusiei), Italiei (Sardinia), Rusiei si Turciei. Această instituţie a stat practic la baza conceptului actual al Europei Unite, motiv pentru care Sulina este supranumită adesea Europolis sau primul oraş european.
Înfiinţarea C.E.D. a avut numeroase implicaţii asupra Sulinei, favorizând o dezvoltare economică rapidă şi un spirit multicultural unic în Europa, la acea vreme. Pentru a vă face o idee, în oraş functionau un numar de 9 reprezenanţe consulare, credinţele religioase se manifestau în cadrul a 4 biserici ortodoxe (dintre care 2 româneşti, una rusească şi una armeană), un templu evreiesc, o biserică anglicană, o biserică catolică, una protestantă şi 2 moschei , iar procesul educaţional era asigurat prin 2 şcoli greceşti, 2 românesti, o şcoala germană, una evreiască, o scoala profesională de fete şi un institut englez de marină.
La sfârşitul secolului XIX, aproximativ jumătate dintre cei 4889 locuitori ai Sulinei erau greci, urmaţi de români, ruşi, armeni, turci, austro-ungari, evrei, albanezi, germani, etc. Astfel, documentele oficiale erau redactate în limbile franceza si engleza, iar limba de comunicare era greaca.
Sulina astăzi
Din peisajul urban înfloritor al acelei epoci (1200 de case, prăvălii, mori, drumuri moderne, teatru de 300 de locuri, uzină de apă, club diplomatic, şcoli, reprezentanţe consulare, etc.) astăzi a mai rămas, din păcate, foarte puţin. De vină este nu numai, cel de-al doilea Război Mondial, care a atras după sine desfiinţarea C.E.D. şi bombardamente ce au provocat daune majore (60% dintre clădirile oraşului fiind distruse), ci şi dezinteresul obişnuit al autorităţilor române. Prin anii 2000 a existat o iniţiativă a ministrului culturii la acea vreme, Ioan Caramitru, de a declara oraşul “zonă de interes pentru dezvoltarea turimsului cultural”. Cu toate acestea lucrările de recondiţionare s-au oprit la refacerea Farului Genovez şi transformarea lui în Muzeu al Comisei Europene a Dunării.
Potenţialul turistic imens al acestui loc se ruinează pe zi ce trece, Sulina transformându-se într-un oraş fantomă, a cărui poveste nu se străduieşte nimeni să o spună mai departe.
Motive pentru care merită să vizitezi Sulina
În ciuda dezinteresului autorităţilor, atmosfera oraşului păstrează nostalgia vremurilor sale de glorie. Liniştea pe care ţi-o oferă o plimbare pe faleză, după-amiaza, nu se compară cu nimic. În acest mic port, mai ancorează încă vase de marfă de o mărime impunătoare. Anul trecut am fotografiat câteva care au poposit în port pe durata şederii mele în oraş:
Locuri care merită vizitate/văzute:
- Muzeul Comisiei Europene a Dunării localizat în unul dintre cele patru faruri ale oraşului;
- Palatul Comisiei Europene a Dunării situat pe faleză, nu poate fi vizitat pe dinăuntru;
- Cimitirul Maritim considerat unic în Europa;
În interioriul cimitirului pot fi găsite statui si pietre de mormant vechi, frumos sculptate cu povestea celor aflaţi acolo. Printre morminte de ofiteri şi comandanti din Marina Regală Română se afla două morminte ce spun trista poveste a unei perechi de tineri înecată chiar în ziua în care urma să se căsătorească.
- Uzina de Apă, situată puţin mai departe de oraş, înfiinţată de Regina Olandei în anul 1897;
- Catedrala Ortodoxă Sf. Nicolae, amplasată, de asemenea, pe faleză;
- Biserica Grecească Sf Nicolae;
- Biserica Catolică Sf. Nicolae ( Mai multe biserici din oraş îl au ca patron pe Sf. Nicolae întrucât, potrivit tradiţiei, acesta este patronul marinarilor şi al călătorilor);
- Plaja. Sulina are ieşire atât la Dunăre, cât şi la Marea Neagră. Plaja e localizată aproximativ la un 1,5 km de oraş. Există şi un maxi-taxi, însă parcurgând drumul pe jos veţi avea ocazia să vizitaţi Farul-Muzeu şi Cimitirul Maritim;
- Nu ar trebui ratată nici plimbarea pe Dunăre până la gura de vărsare a fluviului în Marea Neagră. Pe lângă peisajul superb de Deltă, veţi putea vedea alte două faruri ale oraşului (unul foarte vechi şi unul încă funcţional) şi rezervaţia de pelicani, aflată în zonă. O alta excursie ceva mai costisitoare, însă la fel de interesantă este cea la Pădurea Letea. Asemenea excursii sunt organizate adesea de pensiunea la care vă cazati. Sfat: orice variantă aţi alege, alăturaţi-vă unui grup de persoane, pentru ca tariful să rezulte mai ieftin.
Alte sfaturi utile
Înarmaţi-vă cu un repelent pentru ţânţari. Cum se lasă seara, ţânţarii nu au niciun pic de milă şi roiesc în jurul oricărui centimetru de piele!
Transportul până în Sulina: puteţi lua trenul /maşina personală până în Tulcea, iar de aici există două variante:
-“Pasagerul”, aşa cum îl numesc localnicii, este un vas mare de călători. Acesta este mai lent, parcurgând distanţa în aproximativ 5 ore şi aparţine firmei Navrom S.A. – Tulcea. Preţul unei călătorii este de aproximativ 30 lei/persoana şi plecarea se face în jurul orei 13.00. Există, de asemenea, reducere pentru studenţi/elevi, iar biletele se pot cumpăra chiar din port.
- “Rapida” – Există mai multe curse rapide care pleacă la orele 12.00, 13.30 18.00 şi ajung la Sulina în 70 minute. Preţul este de aproximativ 45 ron/persoana.
Pentru cazare, verificaţi site-urile de reduceri, mai multe pensiuni din Sulina au avut/au oferte în jur de 80/cameră/noapte.
P.S.: Pentru călătorii pasionaţi de literatură, puteţi profita de călătoria cu Pasagerul, pentru a citi romanul „Europolis” (scris de Jean Bart)-o frumoasă poveste de dragoste ce se petrece în Sulina secolului trecut.


















