“Lasă-i să bată mingea. De restul are grijă…” tableta Samsung Galaxy Tab 4, ca să parafrazez o reclamă.

Ne place să credem că dacă vom avea tableta asta vom fi geniali; vom împăca șapte lucruri dintr-o lovitura: mailuri, cumpărături, prieteni, muzică, poze, cărți, jocuri, toate cu un singur click, fără prea mult efort. Cu alte cuvinte, vom avea lumea la degetul arătător.

Recunosc că pot supraviețui și fără un Samsung Galaxy Tab 4, așa cum am supraviețuit și până acum. Îmi verific mailul la birou sau pe telefon, în cel mai rău caz, și dacă arde. Fac cumpărături pe viu, pe picioarele mele, prin propriul efort. Ascult muzică tot pe telefon, sau la radioul din mașină, sau (mai grav) la pick-up-ul din dotare. Fac poze cu un aparat semi-profesionist pe care mi l-am cumpărat special pentru a ordona puțin cadrul, culoarea, forma a ceea ce imortalizez (cred că dacă nu duc aparatul ăsta pe un vârf de munte, de teamă că o să-l stric, cu atât mai puțin o să duc tableta). Citesc cărți tipărite, chiar dacă asta înseamnă să port câteva sute de grame de maculatură cu mine, zilnic. Prefer să îmi văd prietenii față în față, în loc să schimbăm mesaje virtuale sau să le verific activitatea zilnică.

Nu vreau să spun câte-n lună și-n stele aș face cu o tabletă. Dar laptopul meu se mișcă în reluare, ca o rașniță, pentru că are ceva ani în spate. Deci mă rezum să zic că tableta mi-ar înlocui (parțial) laptopul de acasă pentru câteva lucruri (verificat un site, căutat un film, descărcat și prelucrat poze, scris ceva impresii).

Pentru restul, mă descurc old school. La eclipsa parțială de soare din primavară s-a zis că ardelenii abia acum au văzut, de fapt, eclipsa totală din ’99. Așa și eu cu tableta; poate o să-mi dau seama peste “n” ani ce pot face cu un Samsung Galaxy Tab 4. Îmi asum criticile.