[Translate]

Pe scurt a fost cam așa: Lehliu – Călărași-Vama Veche, nopți la cort, șosea lungă cât vezi cu ochii, sate pitorești, mulți gură-cască, bac, rapiță, vii și livezi, coborâri nebune cu 60km/h, diferență de nivel – totală – de cca 2000 m.

Povestea lungă

…a început într-o seară de joi, în care am fentat prima sută de km, cum îi șade bine biciclistului care se respectă. Chiar dacă n-am meritat, am băut o bere, la Lehliu-Gară (ieftin!), și-am întins cortul pe Valea Argovei.

În calmul dimineții, am admirat în tihnă locul în care campasem: în dreapta apă și dealuri de rapiță, în față apă, în stânga câmp și corturi și oameni care-și vedeau liniștiți de micul dejun și de pregătiri. Nici măcar pescarii nu-și făceau simțită prezența (că sperie peștii).

Însoțiți de un soare (încă) prietenos, am descoperit județul Călărași: cincizeci de oameni, colorați, aliniați, cu bagajele în spate, formând un șarpe lung cât ziua de post.

Am trecut prin sate frumoase, aranjate cât mai bine din puținul lor, cu case îngrijite, grădini, și flori, și bancute la poartă. Am primit primele saluturi din mână, primele urări de sănătate și vorbe de încurajare pentru cei care rămâneam rătăciți de pluton. Mi-au rămas în minte băbuțe More >